12 iun., 2024

Exemple de bune practici din domeniul industriei lemnului

Cum ar putea contribui industria lemnului la transformarea orașelor din emițători de carbon în rezervoare de carbon?

Conform unei analize întreprinse în anul 2017 de către Universitatea de Stat din Oregon, creșterea utilizării lemnului în clădirile comerciale ar putea reduce emisiile de carbon cu o medie de 60% – echivalent cu scoaterea de pe șosea a 4,4 milioane de mașini alimentate de combustibili fosili.

O întrebare firească care urmează după această afirmație ar fi: Este amprenta de carbon a lemnului mai mică decât a altor materiale de construcții? Da, este!

Un bun exemplu este proiectul Brock Commons Tallwood House – o reședință studențească din cadrul Universității din Columbia Britanică din Canada.

Complexul studențesc Brock Commons, înalt de 54 de metri și 18 etaje, include locuințe pentru 404 studenți, spații de adunare și unități care deservesc fiecare câte patru camere printr-o bucătărie cu trecere și o baie, săli de adunare și studiu, precum și un salon, pe lângă alte spații funcționale.[1]

Această clădire are o structură hibridă din lemn – compus dintr-o combinație de cherestea (CLT și Glulam-lemn lamelat încleiat) –, oțel structural și beton armat. Clădirea are o structură de lemn asamblată în mai puțin de 70 de zile după ce, în prealabil, au ajuns pe șantier componentele prefabricate (rezultând astfel o economie de 4 luni în construire, față de cât ar fi durat în mod normal un proiect de așa dimensiuni).

imag 10 Cum ar putea contribui industria lemnului la transformarea oraselor din emitatori de carbon in rezervoare de carbon

Ce materii prime ar putea fi incluse în procesul de fabricare a acestor plăci?

Pe lângă materia lemnoasă de bază, pot fi utilizate și fragmente lemnoase necontaminate, rezultate în urma demolărilor de construcții ori  reziduuri din lucrările silviculturale, toaletări ale vegetației lemnoase din gospodării, ferme ori spații verzi, precum și cele rezultate în urma proceselor de producție ce utilizează materiale lemnoase.

Linkuri utile în industria lemnului:

Exemple de abordare a procesului de producție ce utilizează presarea de reziduuri lemnoase.

  • Clusterul Suedez de Interior (Interior Cluster Sweden) – colaborarea în jurul unor provocări cunoscute precum digitalizarea, internaționalizarea, economia circulară, dezvoltarea competențelor și inovarea; reușesc să integreze soluții pentru nevoi prezente și viitoare: care sunt tendințele macro și ce este necesar pentru a obține creștere și profitabilitate sporită în industrie în viitor?
  • Mjøstårnet – un „zgârie nori” norvegian construit din lemn – compus din peste 2.700 de metri cubi de lemn provenit din pădurile din zonă și capabil să stocheze până la 1.700 de tone de CO2. Fiecare arbore matur tăiat pentru construcție a fost înlocuit prin plantarea a alți doi puieți: în practică, Mjøstårnet poate fi considerat ca o pădure în interiorul unei păduri
  • Informații suplimentare despre proiectul Brock Commons Tallwood House.
  • Locuință rezindețială din lemn cu 19 etaje și 181 de apartamente în Germania – lemnul începe deja să înlocuiască betonul și oțelul în marile proiecte de construcții.
  • Wood City în Finlanda – clădiri rezidențiale și de birouri, un hotel și clădiri din lemn cu mai multe etaje, construite cu panouri laminate din furnir de lemn.

imag 11 cladiri construite din lemn

––––

Mențiune: Exemplele de bune practici prezentate în acest material sunt strict orientative. Scopul prezentării lor este de a oferi o viziune mai aplicată asupra acțiunilor adoptate în mediul antreprenorial, acțiuni ce integrează grija față de mediu, inovarea în cercetarea de soluții noi pe piață (menite să abordeze economia circulară) ori îmbunătățirea unor procese care să crească eficiența (re)utilizării resurselor. Exemplele date pot avea numeroase alte abordări și aplicări în domeniu, în funcție de resursele și viziunea fiecăruia, iar prezentarea lor nu are caracter de marketing sau comercial.

[1] https://unece.org/sites/default/files/2023-05/ECE_TIM_DP95E_web.pdf

Sari la conținut