Agrovoltaismul – multifuncționalitatea agriculturii
Agrovoltaismul este o practică ce permite și susține agricultura care respectă etapele sale de producție generând, în același timp, și energie regenerabilă prin instalarea, pe aceleași soluri, de panouri fotovoltaice.
Dăm exemplul unei companii din Franța ce pregătește o instalație pe care o va porni în anul 2025, pe o suprafață de 43 de hectare, suprafață dedicată în prezent exclusiv creșterii oilor:
Provocări întâlnite:
- Se poate practica pășunatul în cadrul unei astfel de instalații? Conform sursei, panourile au fost adaptate la creșterea oilor și nu invers. Astfel, cu o distanță de 4,2 m între fiecare rând, oile, care petrec 10 din 12 luni la pășune în zonă, se vor putea deplasa complet normal.
- Cum influențează dispunerea panourilor dezvoltarea vegetației? Sursa amintită menționează că o astfel de instalație chiar favorizează menținerea verde a vegetației pe o perioadă mai lungă de timp. Astfel, prin umbrire, se încetinește evaporarea apei din sol, cât și uscarea prematură a plantelor, în special în lunile de vară, cu temperaturi ridicate.
- Cum rămâne cu impactul unei astfel de structuri asupra mediului? Provocările analizate, pe lângă influențarea pe termen lung a faunei și florei locale, se referă și la dispunerea înclinată a panourilor, dispunere ce influențează debitul de precipitații de pe suprafețele de scurgere de sub panouri și pot accelera eroziunea solului.
Prelucrarea de furaje calitative în regim de cooperativă
Un exemplu de bune practici în acest domeniu este Cooperativa agricolă franceză de deshidratare Deshyouest – ce însumează 1500 de membri activi. Viziunea comună este dată de faptul că „deshidratarea este singura tehnică care permite conservarea a 100% din nutrienții din furaje”.
Conlucrarea sub forma unei cooperative le oferă un cadru vast de recoltare a materiilor prime, de prelucrare a acestora în cantități mari, utilizând instalații eficiente ce procesează tone de lucernă, mazăre, lemn ori miscanthus (iarba elefantului).
De aici rezultă numeroase posibilități de valorificare și interconectare în resursele utilizate:
- Colectarea de deșeuri lemnoase din zonele de proximitate și utilizarea lor pentru producerea de energie termică, fie în instalațiile proprii – sub formă de tocătură brută – chipsuri din lemn, fie pentru comercializare sub formă de peleți;
- Realizarea deshidratării lucernei prin utilizarea biomasei lemnoase și din miscanthus ca sursă de energie, rezultând într-un procent de utilizare a 70% energie regenerabilă: Deshyouest și-a redus considerabil emisiile de carbon și utilizează în prezent aproape 75% energie regenerabilă produsă local cu aproximativ 800 de hectare de miscanthus. În plus, Deshyouest folosește abur din cogenerare.
- Comercializarea de tocătură fină de miscanthus pentru așternut în cabinele dedicate creșterii animalelor;
- Oferirea de furaje de calitate din lucernă deshidratată și furaje combinate pentru animalele din fermă: lucernă și ierburi în dopuri sau lame lungi, porumb din plante întregi și porumb pe știuleți, către toți membrii. Detalii aici
Totodată, în regiunea centru a României, există exemple de întreprinderi ce folosesc energie termică din culturi locale de salcie, cum este și cazul brutăriei Bingo Prod. Din anul 2017 această întreprindere utilizează în coacerea produselor de panificație reziduuri din silvicultură și chipsuri din plantații de salcie energetică aflate la mai puțin de 30 km distanță – în comuna Estelnic (unde un antreprenor local a înființat 50 de ha cu plantații de salcie energetică cultivată pe terenuri degradate, având ca piață de desfacere atât afaceri locale, cât și clădiri publice ori locuințe private). Detalii aici
Pentru fermele animale, o practică încă prea puțin valorificată la nivel național o reprezintă centralele de cogenerare care folosesc gunoi de grajd și nămol animal și o parte din deșeuri vegetale tocate pentru producerea de biogaz. Ciclul de utilizare a materiilor este astfel unul complet, biomasa rămasă în urma compostării fiind un îngrășământ mineral care se întoarce pe câmpuri, exact acolo unde a început producția.
Exemple în această direcție sunt numeroase, principalul obstacol în acest sens fiind lipsa fondurilor în planificarea de astfel de instalații, urmat de ezitarea în adoptarea unor practici diferite de cele tradiționale, cantități insuficiente de reziduuri, în mare parte și din cauza unei infrastructuri încă nedezvoltate de gestionare a deșeurilor organice din fermă.
Detalii despre un astfel de sistem, ce produce, în cadrul a două centrale de biogaz, 990 și 998 kW energie electrică și 8.000.000 de kW energie termică, pot fi urmărite aici.
–––-
Mențiune: Exemplele de bune practici prezentate în acest material sunt strict orientative. Scopul prezentării lor este de a oferi o viziune mai aplicată asupra acțiunilor adoptate în mediul antreprenorial, acțiuni ce integrează grija față de mediu, inovarea în cercetarea de soluții noi pe piață (menite să abordeze economia circulară) ori îmbunătățirea unor procese care să crească eficiența (re)utilizării resurselor. Exemplele date pot avea numeroase alte abordări și aplicări în domeniu, în funcție de resursele și viziunea fiecăruia, iar prezentarea lor nu are caracter de marketing sau comercial.