Ospitalitatea verde se extinde dincolo de administrarea unei proprietăți fizice. Include educarea oaspeților cu privire la practicile sustenabile abordate, implicarea în dezvoltarea comunităților locale și sprijin în abordarea de experiențe locale responsabile.
Această abordare holistică asigură o contribuție pozitivă din partea hotelurilor, o dată față de natură și apoi față de societate. Nu doar că sporește încrederea vizitatorilor în a face din aceste locuri primele opțiuni pentru a-și planifica vacanța, dar crește și gradul de confort și calmitate prin utilizarea de materiale organice, în armonie cu cadrul natural.
Din categoria de inițiative simple, dar cu impact, fac parte și:
- Înlocuirea brelocurilor ori cartelelor de plastic de la chei cu unele din lemn, montarea de becuri led și schimbarea dispersoarelor de săpun/șampon lichid din plastic cu altele din ceramică;
- Organizarea de acțiuni care să crească conștientizarea, în rândul clienților și personalului, privind grija pentru mediu și consolidarea pe piață ca o companie care caută și implementează soluții în acest sens. De exemplu, Resortul Salinda organizează ocazional acțiuni de curățenie în cartierele și plajele din vecinătate (împreună cu alte activități, chiar și cu caracter social, prin care reușește să implice, în primul rând, comunitatea din împrejurimi, dar și oaspeți și personal din complex).
- Reciclarea deșeurilor proprii, în cadrul complexului turistic: prima etapă a Programului Soneva Maker, care are ca obiectiv determinarea oaspeților și a gazdelor stațiunii să participe la inițiative de reciclare, este încurajarea acestora să devină creativi cu deșeurile de plastic prin transformarea lor într-o gamă de produse precum ghivece de flori, boluri și chiar jucării pentru copii.
- Reducerea plasticului prin instalarea de stații de apă reîncărcabile în întreaga stațiune și introducerea de sticle de apă gratuite, fără BPA, pentru oaspeți ori înlocuirea acestuia (într-un an, prin renunțarea la plastic, s-au redus 5 150 000 de obiecte din acest material – între care 1 122 248 capsule de cafea, 52 316 pungi din plastic, 26 435 periuțe de dinți, 462 282 ambalaje – cifre raportate în cadrul unui mare complex din Thailanda).
- Punerea în funcțiune a propriului centru de energie termică din biomasă pentru încălzirea apei și încălzirea centrală a hotelului, cât și întreținerea a 160 de hectare de teren care cuprind grădinile și livezile luxuriante ce stau la baza bucătăriei hotelului.
Reziliența ecologică, capacitatea resurselor de a susține fluxul de consum, preocupările comunității, satisfacția vizitatorilor ori fluxul maxim de turiști într-o anumită locație dimensionează o înțelegere complexă a factorilor implicați în dezvoltarea durabilă a afacerilor din turism.[1]
Exemple de „așa nu”?
Da, mulțumesc!
Uneori ne poate fi mai ușor să înțelegem ce să nu (mai) facem, decât ce am putea începe să facem mai bine. Astfel, propunem o trecere în revistă și a unor exemple de practici nesustenabile în domeniu:
- Simpla măsură de a nu acționa. Oricât de bine am cunoaște, în teorie, că un anumit obicei dăunează unei zone, faptul că o afacere locală nu își consolidează o minimă informare în direcția aceasta, a situației actuale, nu va conduce către rezultate. Creșterea durabilă, oricât de general valabilă ar fi ea, funcționează atâta timp cât este abordată local, cu resursele și instrumentele de lucru ale zonei și proximității.
De exemplu, este dovedit și cunoscut faptul că ATV-urile pot conduce către eroziune a solurilor, perturbare a faunei și florei sau poluare fonică, vizuală ori cu noxe. Dar, abordările tot mai frecvente a acestei forme de recreere, fără a stabili, o dată cu oferta, și locurile permise unde se pot practica aceste activități, duc la alegeri necontrolate din partea vizitatorilor care nu cunosc neapărat zona și areale protejate ori vulnerabile. Punându-li-se la dispoziție aceste servicii, pot trage o concluzie că este perfect în regulă utilizarea lor oriunde vor considera plăcut și accesibil. Așadar, o ofertare a serviciilor, ar consta și în efectuarea unui instructaj de folosire a acestor servicii, instructaj care să conțină și zonele în care activitățile sunt sau nu permise.
- Îngrijire necontrontrolată a gazonului și în special irigarea neorganizată a acestuia. Amenajarea spațiului exterior este pe atât de importantă ca și cea a spațului interior, cu atât mai mult cu cât aici se „dă tonul” primei impresii despre un spațiu și gazdele acestuia. O bună planificare a întreținerii acestor spații, înseamnă și o gestionare durabilă a apei prin reglarea timpilor de irigare, prioritizarea speciilor perene care sunt mai adaptate regimului de precipitații local, dozarea cantității de apă utilizată ș.a.
- Lipsa unor instruiri periodice în rândul personalului angajat. O afacere durabilă se menține prin oameni care simt și aplică scopul și valorile acesteia. Tranziția către un comportament sustenabil nu este sarcina unei singure persoane. O mare parte din succes vine din convingerea personalului că o astfel de tranziție are rezultate, iar pentru asta fiecare trebuie inclus treptat în acțiune, cu sarcini bine conturate.
- Promovarea unidirecțională către destinații deja supraaglomerate. Călătoritul sustenabil este perceput, în proporție de peste 50% dintre respondenții unui studiu efectuat în 2022 de Expedia group, ca fiind efectuat în locații mai puțin cunoscute. Un număr echilibrat al turiștilor, de exemplu, nu pune presiune pe resursele locale de mediu, sociale ori culturale. Astfel de practici pot fi documentate și incluse în cadrul ofertelor agențiilor de turism.
Gen Z – o nouă generație care setează tonul călătoriilor ecologice
Un context important al dezvoltării sustenabile a turismului este intrarea unei noi generații pe această piață – Generația Z – cu accent pe nevoile vechi și noi, inclusiv crearea de oportunități în dezvoltarea durabilă. Gen Z reprezintă mai bine de o treime dintre consumatorii actuali ai turismului, pe plan global. Jumătate dintre aceștia se consideră activiști de mediu, mânați de pasiune, iar cealaltă jumătate este mai puțin dogmatică, adaptându-și decizia la situația în cauză.
Gen Z este tot mai asociată cu: frecvență mai redusă în alegerea călătoriilor cu avionul, opțiuni mai categorice în ceea ce privește alegerea destinațiilor ecologice ori implicarea voluntară în activități de ecologizare în destinațiile de călătorie.
Dar preocuparea față de problemele de mediu și sociale nu este inițiată, ci continuată de consumatorii mai tineri. Generațiile mai în vârstă par a fi cele care au călătoriile sustenabile mai bine puse la punct. Conform unui studiu efectuat de platforma booking, în anul 2019, „deși Gen Z face pași rapizi în direcția corectă pentru călătoriile durabile (63% declară că ar folosi mijloace de transport mai ecologice, cum ar fi mașini hibride/electrice de închiriat, transport public, mers pe jos sau cu bicicleta, odată ce sunt la destinație), generațiile mai în vârstă sunt în avans, cu 68% dintre baby boomers și 65% dintre generația X care aleg opțiuni de călătorie durabile atunci când își planifică și își rezervă călătoria.” Ceea ce face diferența sunt dorința și determinarea impetuoase întâlnite în rândul generației Z, în a adopta practici sustenabile în călătorii.
România – gazdă ideală a turismului lent, baza dezvoltării durabile în domeniu
Turismul lent câștigă tot mai mult teren pe piața românească și internațională. Oferă experiențe în care vizitatorii își acordă timp vizitării unui loc, să cunoască specificul local al zonei, să îl asimileze prin diverse experiențe culturale și întâlniri cu localnicii, ori pur și simplu să nu se ghideze după un program strict, gata prestabilit, ci după cum simt la fața locului.
În România astfel de exemple vin din partea:
- Centrul de Ecoturism Rowmania – proiect pilot de antreprenoriat social al Asociației de Ecoturism Romania (AER) și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, vizează schimbarea paradigmei turismului de la turism rapid și supraturism la turism lent/durabil și promovează destinațiile de ecoturism din Delta Dunării.
- Kinder Trips – un blog de călătorii în natură, explorare în aer liber și stiluri alternative de viață, ce dezvoltă Romania Slow Travel – un proiect de călătorie, care își propune să descopere fără grabă diverse destinații din România.
- Fundația Mihai Eminescu Trust – ce își concentrează acțiunile în special pe revitalizarea comunităților rurale – între care și bine cunoscutul sat Viscri, dezvoltând în cadrul acestora și turismul lent, însoțit de experiențe culinare la puncte gastronomice locale, plimbări la pas prin sat, cazări la localnici ș.a.
Să ne amintim constant că la baza turismului stă ospitalitatea. Turismul este o practică ce nu a luat inițial formă pentru a crea un lanț valoric economic, ci pentru a oferi, în primul rând, găzduire. Găzduire în călătorie, comunitate, cultură, specific local, tradiție, mod de a fi și de a trăi. Nimic împrumutat ori exagerat. Economia a apărut pentru a-i oferi instrumentele suficiente de dezvoltare, dar nu cu orice preț și mai ales unul plătit de cadrul natural ori social care îl formează.
––
Mențiune: Exemplele de bune practici prezentate în acest material sunt strict orientative. Scopul prezentării lor este de a oferi o viziune mai aplicată asupra acțiunilor adoptate în mediul antreprenorial, acțiuni ce integrează grija față de mediu, inovarea în cercetarea de soluții noi pe piață (menite să abordeze economia circulară) ori îmbunătățirea unor procese care să crească eficiența (re)utilizării resurselor. Exemplele date pot avea numeroase alte abordări și aplicări în domeniu, în funcție de resursele și viziunea fiecăruia, iar prezentarea lor nu are caracter de marketing sau comercial.
[1] https://planbleu.org/wp-content/uploads/2019/06/alternative_tourism_models_web.pdf (pag 4)