Cu cât sortăm mai bine, cu atât reciclăm mai bine!
Raytent – recuperează bucățile de pânză rămase în urma tăierilor de material în vederea obținerii de produse noi: un mix de material din fibre acrilice sfărâmate, împreună cu cele inițiale, duce la crearea de noi ghemuri de fire ce se reintroduc în procesul de țesere.
Textile Wieland – spun că sunt primii… în haine de mâna a doua – afacerea se bazează pe colectare și selectare de haine utilizate în două fluxuri principale – îmbrăcăminte reutilizabilă și cea de transformat în materiale textile reciclate, urmând apoi comercializarea și vânzarea textilelor sortate. A reușit astfel ca, în anul 2017, să contribuie la o reducere de 302 kilotone CO2, prin reciclarea a 15,9 milioane de articole de îmbrăcăminte second-hand.
Curioși cum arată un proces circular al utilizării textilelor? Coleo pornește de la a colecta hainele uzate și surplusul de producție – de la gospodării, producători și comercianți cu amănuntul – și continuă cu sortarea lor automatizată, ce se bazează pe inteligență artificială. Deșeurile sunt astfel sortate în funcție de compoziție și apoi deșirate în vederea obținerii de noi bobine cu fir pentru țeserea de materiale folosite la fabricarea de noi articole vestimentare.
Optimizarea proceselor de producție cu ajutorul inteligenței artificiale îmbunătățește eficiența și controlul calității și în procesele de fabricație a textilelor: algoritmii AI analizează imaginile țesăturilor, identificând defectele, neregulile și clasificând materialele textile pe baza proprietăților lor. Acest lucru are ca obiectiv reducerea risipei cauzată de punerea pe piață a articolelor ce prezintă defecte și ajung, de cele mai multe ori, la gunoi.
Cooperarea ajută la atingerea țintelor de reciclare a reziduurilor textile
Compania finlandeză Rester nu doar că prelucrează reziduurile textile de la operatorii economici, ci oferă și materia primă rezultată către alți procesatori sau chiar în cadrul aceleiași companii (ca izolare fonică pentru tavanele birourilor sau ca material de umplutură pentru mobilier).
Astfel, se țese o întreagă colaborare în jurul materialelor reciclate, cum este și cazul celei stabilite cu Vilikkala Tradehous, companie ce folosește pâslă din fibre Rester (care conține cel puțin 70% fibre reciclate) în fabricarea de coșuri de depozitare și pungi.
Economia circulară – întoarcerea către metodele tradiționale
Investirea în patrimoniul cultural este o metodă de revitalizare a comunităților, aducând în actual practici moștenite de la generațiile anterioare.
De cele mai multe ori, aceste practici urmau deja un model de economie circulară, mai mult sau mai puțin intenționat sau mai degrabă nedefinit în cadrul unor parametri, utilizând eficient și isteț resursele regăsite sau chiar produse, cât mai local. Lucru tot mai rar în ultimii zeci de ani, dar tot mai analizat și căutat în perioada actuală.
Astfel, vă aducem în atenție două bune practici de economie circulară, unde se creează textile de casă prin reciclare și prelucrare:
- „Urzeala vremurilor – recuperarea unor meșteșuguri pierdute”, dezvoltat de Muzeul de Pânze și Povești & Mândra Chic
- Tartaruga Studio – atelier de țesut din Łódź, Polonia.
Urzeala vremurilor – recuperarea unor meșteșuguri pierdute se axează pe revitalizarea comunității, pe transferul de cunoștințe între generații și pe prosperitatea economică locală. Din resurse proprii, s-a construit un atelier multifuncțional „de la zero”, cu achiziția a 10 mini-războaie moderne care să combine funcționalitatea celor tradiționale cu o interfață modernă, mai atractivă pentru noile generații. Se axează pe antrenarea voluntară și neremunerată a unui public mai vast ca vârstă, antrenare pentru început în învățarea procesului de producție a textilelor.
Tartaruga – Revitalizarea tradiției Meșteșugărești din Regiunea Łódź se axează pe producerea de textile din fire de lână reciclată, bumbac reciclat și lână brută. Textilele produse sunt lucrate de meșteri polonezi contemporani, în garsoniera transformată în studio, a fondatoarelor. Practică producere comercială și, implicit, remunerată, prin crearea unei rețele care să pună la dispoziție întreaga infrastructură pentru dezvoltarea economică a produselor meșteșugite.
Fibre textile obținute din lemn
Sinergia dintre două companii duce la următorul nivel un proiect de testare tehnologică. Parteneriatul propune ca Birla Cellulose să ducă la scară comercială tehnologia dezvoltată de SaXcell – tehnologie ce a testat reciclarea de textile uzate în materii prime pentru obținerea de fibre celulozice artificiale noi, folosind mai puține substanțe chimice și apă.
Tot acest demers va fi prezentat prin eticheta QR GreenTrack – cu informații detaliate despre parcursul fibrelor ce compun textilele.
Birla Cellulose lucrează cu fibră de viscoză din lemn, derivată din materii naturale, regenerabile, rezultând o resursă superioară, în comparație cu bumbacul, în ceea ce privește folosirea mai responsabilă a apei, eficiența utilizării terenului, potențialul de circularitate și versatilitatea aplicațiilor.
SaXcell oferă o soluție pentru milioanele de articole de îmbrăcăminte care sunt incinerate sau aruncate la groapa de gunoi în fiecare zi.
Prin parteneriat, Birla Cellulose va primi materie primă din resurse reciclate, iar SaXcell va avea o piață de desfacere pentru materialele obținute cu tehnologia dezvoltată.
Monitorizarea ciclului de viață cu ajutorul tehnologiei RFID (identificare prin unde radio)
Observarea stilului de consum în domeniul textilelor ar însemna măsurarea duratei de viață utile a produsului, timpii de spălare și motivul îndepărtării.
De exemplu, studiile arată că prelungirea duratei de viață a hainelor cu nouă luni reduce amprenta lor de apă și amprenta de carbon cu 20-30%.
O astfel de bază de date ar permite maximizarea duratei de viață utile a textilelor și, pe termen lung, ar ghida proiectarea și fabricarea produsului către metode durabile. Astfel de tehnologii sunt în prezent folosite deja în industria hotelieră, textile medicinale și uniforme, cu scopul de inventariere și urmărire a produselor în cadrul afacerii.
Pașaportul Digital al Produsului – DPP
În martie 2022, UE a adoptat Strategia pentru Textile Sustenabile și Circulare. Conform acesteia, până în 2030, fiecare producător de textile din UE va avea nevoie de un pașaport digital al produsului. Cel mai probabil, va fi un cod QR sau un tip de etichetă ce, odată accesat, va afișa informații despre originea produsului, compoziția materialului, lanțul de aprovizionare, sustenabilitatea, gradul de reciclare și posibile alte informații relevante. Mai multe despre oportunitățile și provocările ce stau în implementarea DPP puteți consulta aici.
_________
Mențiune: Exemplele de bune practici prezentate în acest material sunt strict orientative. Scopul prezentării lor este de a oferi o viziune mai aplicată asupra acțiunilor adoptate în mediul antreprenorial, acțiuni ce integrează grija față de mediu, inovarea în cercetarea de soluții noi pe piață (menite să abordeze economia circulară) ori îmbunătățirea unor procese care să crească eficiența (re)utilizării resurselor. Exemplele date pot avea numeroase alte abordări și aplicări în domeniu, în funcție de resursele și viziunea fiecăruia, iar prezentarea lor nu are caracter de marketing sau comercial.